Inteligenta emotionala-Cum reactionezi in situatii stresante?

Stresul face parte din viata noastra de zi cu zi,fie ca esti stresat de problemele de la serviciu,familiale,sau sociale modul in care reactionezi la nivel emotional este identic.Am ales 2 moduri aflate in colturi opuse :
1-Indiferentul
2-Patimasul
Sa ne imaginam ca ne aflam intr-una vion care zboara de la Bucuresti la Timisoara.A fost un zbor lin dar pe masura ce va apropiati de destinatie se aude vocea pilotului "Doamnelor si domnilor va rugam sa va intoarceti la locurile dumneavoastra si sa va puneti centurile de siguranta!"Apoi avionul intra in zona de turbulenter care sunt mai rele decat tot ce ati intalnit pana acum,avionul este aruncat in sus si in jos dintr-o parte in cealalta precum o minge de plaja purtata de vant.
Intrebarea este ce faceti?
1-Sunteti genul de om care se refugiaza intro carte sau o revista adaptanduse turbulentelor?
sau 
2-Sunteti dintre cei carre citesc instructiunile pentru cazuri disperate si pandesc stewardesele pentru a vedea daca dau semne de disperare?
Oricare din aceste raspunsuri vi s-ar parea mai firesc,el este un semn asupra felului in care reactionam la stres.Aceste reactii au consecinte extrem de diferite pentru felul in care oameni isi experimenteaza propriile reactii emotionale.
1-Cei care isi creaza o stare de parca ar fi privati de libertate prin insasi faptul ca trateaza totol atat de atent isi amplifica fara sa vrea propriilie reactii.emotionale,mai ales daca starea lor este lipsita de o constientuzare calma.Rezultatul este ca emotiile lor par mai intense.
2-Exista si din aceia care incearca sa-si distraga atentia,nebagandu-si inseama propriile reactii minimalizand astfel experienta reactiei emotionale daca nu chiar si dimensiunea in sine a reactiilor.
Pornind de la aceste extreme rezulta ca pentru uni constientizarea emotionala este coplesitoare,in vreme ce pentru altii abia daca exista.
Sa ne gandim la un student care intr-o seara constata ca in camin a izbucnit un incendiu,si merge sa sa ia un extinctor si stinge focul.Nimic neobijnuit in afara de faptul ca in drum spre extinnctor el merge normal si nu alearga.Motivul-Nu a simtit o urgenta..
Acest elev a fost obiectul de studiul al unui psiholog care a constatat ca acest student isi traia cel mai putin intens emotiile.
Prin contras alt exemplu este cel al unei femei care pierzandu-si odata pixul preferat,a fost distrusa zile intregi.Alta data a fost atat de impresionata ca se face o mare vanzare la pret redus intr-un magazin costisitor,incat a lasat orice altceva si a condus 3 ore pana la magazinul aflat in alta localitate.
S-a constatat ca femeile traiesc emotiile pozitive cat si cele negative mai intens decat barbatii.
Lasand la oparte diferenta de sex,viata emotionala este mai bogata pentru cei care observa mai multe.

Cat valoreaza moneda ta?

37 mm diametru, 25 g, argint 70%, cupru 30%, margine netedă

gravat pe muchie: NIHIL SINE DEO 

valoarea nominală 100000 LEI, ROMANIA, stema României şi un porumbel aducînd o ramură de măslin unei femei simbolizînd pacea. Jos, de-a lungul muchiei, mai spre stînga, este scris numele gravorului, A. ROMANESCU.

inscripţia MIHAI I REGELE ROMANILOR, efigia regelui spre dreapta şi anul 1946 între două semne pătrate. Sub gît este scris numele gravorului, H. IONESCU.

Tiraj 2.002.000 piese.

Inscripţia de pe muchie nu este aşezată la fel pe toate piesele. Inscripţia poate începe de oriunde şi poate fi aşezată pe avers sau pe revers (observaţie valabilă pentru toate cazurile de inscripţii sau ornamente incuse de pe monedele româneşti apărute pînă în 2010, adică pînă în prezent). În imaginea de mai sus pot fi observate stelele cu cinci raze ce despart cuvintele NIHIL, SINE şi DEO.

se vand la valori cuprinse intre 25 Euro si 150 Euro in functie de starea monedei.

32 mm diametru, 12.5 g, argint 70%, cupru 30%, margine netedă
gravat pe muchie: NIHIL SINE DEO
valoarea nominală 25000 LEI, ROMANIA, stema României şi ramuri de măslin

inscripţia MIHAI I REGELE ROMANILOR, efigia regelui spre dreapta şi anul 1946 între două semne pătrate. Sub gît este scris numele gravorului, H. IONESCU.

Tiraj: 2.372.600 piese

Se comercializeaza cu  valori cuprinse intre 25 Euro si 125 Euro in functie de starea monedei.

32 mm diametru, 12 g, argint 70%, cupru 30%, margine netedă
gravat pe muchie: NIHIL SINE DEO
valoarea nominală 500 LEI, ROMANIA, anul 1944 şi stema României; cerc perlat exterior

inscripţia MIHAI I REGELE ROMANILOR şi efigia regelui spre stînga; sub gît este scris numele gravorului, H. IONESCU; cerc perlat exterior

Tiraj 9.731.000 piese.

Inscripţia de pe muchie nu este aşezată la fel pe toate piesele. Inscripţia poate începe de oriunde şi poate fi aşezată pe avers sau pe revers (observaţie valabilă pentru toate cazurile de inscripţii sau ornamente incuse de pe monedele româneşti apărute pînă în 2010, adică pînă în prezent). În imaginea din stînga sus prezentăm un defect de imprimare a literei D de la DEO (defectele de imprimare a inscripţiilor incuse pe cant sînt defecte obişnuite). În imaginea din stînga jos pot fi observate semnele ce despart cuvintele NIHIL, SINE şi DEO.

În imaginea din dreapta este prezentată o monedă la care între literele R şi O din ROMANIA se află o aglomerare de material asemănătoare cu un apostrof. Imaginea acestei erori de batere ne-a fost trimisă de M.&A. Ionescu, cărora le mulţumim pentru ajutor.

Tirajul de aproape 10 milioane de bucăţi face ca această monedă să fie una din cele mai obişnuite piese de argint româneşti.

Valoarea la care se comercializeaza este cuprinsa intre 15 si 100 Euro 

28 mm diametru, 8.5 g, fier placat cu nichel pe 3.5% din grosime, margine netedă

gravat pe muchie: NIHIL SINE DEO

valoarea nominală 100 LEI şi anul 1943 într-o cunună formată dintr-o ramură de laur (stînga) şi una de stejar (dreapta); în partea de sus coroană

inscripţia MIHAI I REGELE ROMANILOR şi efigia regelui spre dreapta. Sub gît este scris numele gravorului, H. IONESCU.

Tiraj 1943: 40.590.000 monede

Tiraj 1944: 21.289.446 monede

În 1943 s-au bătut 40.590.000 de piese iar în 1944 încă 21.289.446 bucăţi. Conform cărţii Monetele României de Octavian Iliescu şi Paul Radovici (2004) piese de 100 de lei purtînd anul 1944 s-au bătut şi în anul 1945.

Piesele au fost bătute pe rondele de fier placat cu nichel fabricate de firma germană Vereinigte Deutsche Metallwerke AG (VDM) la Altena, oraş din landul Renania de Nord - Westfalia. Uzina din Altena se ocupa în special de produse cu nichel, şi se pare că aici au fost trimise pentru topire monedele de 50 şi 100 de lei cu anii 1936-1938 retrase din circulaţie. Nichelul recuperat a fost folosit parţial pentru placarea rondelelor, restul fiind utilizat de industria germană.

Inscripţia de pe muchie nu este aşezată la fel pe toate piesele. Inscripţia poate începe de oriunde şi poate fi aşezată pe avers sau pe revers (observaţie valabilă pentru toate cazurile de inscripţii sau ornamente incuse de pe monedele româneşti apărute pînă în 2010, adică pînă în prezent). În imaginea de mai sus pot fi observate semnele ce despart cuvintele NIHIL, SINE şi DEO. Aceleaşi semne vor fi folosite şi la moneda de 10000 de lei din 1947.Imaginile monedelor de 100 de lei din 1943 şi 1944 de mai sus sînt prezente pe site prin amabilitatea unui donator ce a dorit să rămînă anonim.

Valoare de comercializare este cuprinsa intre 10 si 25 Euro in functie de starea monedei.

19 mm diametru, 2.5 g, cupru 75%, nichel 25%, margine netedăvaloarea nominală 5 BANI,  anul 1906, două semne despărţitoare pentagonale, cerc perlat exterior Tiraj 1905:   2.000.000 monede (Bruxelles - fără siglă) Tiraj 1906: 48.000.000 monede (Bruxelles - fără siglă)     24.000.000 monede (Hamburg, sigla J) La Bruxelles s-au bătut 2.000.000 de piese în 1905 şi 48.000.000  în 1906 iar la Hamburg 24.000.000 de piese, în 1906. Monedele divizionare din 1906 au fost bătute în două monetării.  Am ales poza unei monede ce are un J sub eşarfa pe care scrie ROMANIA,  deoarece al doilea set nu are semne distinctive.  Litera J marchează că monedele au fost bătute la Hamburg,  cele fără semn fiind bătute la Bruxelles.  La Hamburg s-au bătut monede numai în 1906.  După MBR ambele variante au fost gravate de Anton Scharff  (1845-1903, gravor şef al monetăriei austriece de la Viena,  din 1881 şi director al şcolii vieneze de gravură). Primele piese europene cu gaură au fost bătute în 1901 în Belgia:  monede de 5 şi 10 centime, de cupro-nichel, tip Michaux.  După cum se vede, moda monedelor găurite a ajuns foarte repede şi la noi. Se comercializeaza cu valori cuprinse intre 10 si 30 Euro . Valoare de comercializare intre 20 si 40 lei Aproximarea a fost facuta din anunturi de  pe  http://www.colectzii.ro si pe www.aaz.ro Sursa documetatie despre monedele romanesti : romaniancoins.org